Distanta dintre zori si apus

"Ca sa fi in pace cu cei din exterior, trebuie sa porti un razboi cu cel din interiorul tau." Eu.

Instantaneu cu mine

Este o seara obisnuita din lungul sir al saptamanii. O zi ce vine si trece fara sa comunicam reciproc. Doar facem ce stim fiecare. Ea isi vede linistita de etapele ei, cu zori, vant si soare urmat de intuneric, frig si racoare. Eu, in drum spre metrou, calit de vantul aprig ce ma trezeste din somnul de peste noapte, mai bine decat apa ce o arunc pe chipul meu dimineata la chiuveta din baie.

Am pantaloni office si astia nu stiu sa faca fata frigului. Ei sunt creati pentru conditii blande si birouri pompoase unde este cald si bine. Ce usor mi-ar fi intr-o pereche de blugi. Secundele vin si trec, devin minute ce se transforma la randul lor in ore. Timpul dragii mei, este precum un bulgare de zapada ce vine incet la vale si pe masura ce depaseste distantele, creste in masa.

Purtam viata in spate precum un rucsac greu. In maini avem arme pentru a obtine ceea ce dorim. Viata ne cere sa luptam. Daca nu lupti, sfarsesti intr-o tornada de saracie si singuratate.

Unul din acele momente, cand totusi trebuie sa ne ridicam

Sunt din nou acasa, infulec repede o banana si o portie de Omega 3. Adaug un shake proteic. Nu am timp sa mananc cand vin de la munca. Mi-ar lua prea mult sa ma refac si farama de energie ramasa prefer sa o consum altfel. Este ziua in care merg la sala. Ziua de antrenament ce vine dupa ziua de pauza. Costumul se aseaza cuminte pe suportul sau.

Este timpul hainelor zdrentuite si largi, care ma duc cu gandul la un tip simplu derapanat. Ce nu pune accent pe material. Arunc pe umar ghiozdanul meu credincios si in trei minute sunt la sala. Este foarte important sa ai sala aproape de casa, te va ajuta sa ii ramai fidel in zilele fara chef. Ma schimb rapid in vestiar, atat de repede incat intru dupa altcineva si ies inainte ca el sa fie gata. Sunt ca un soldat ce a facut asta de sute de ori. Stiu exact ce sa fac, stiu ce am si stiu de asemenea ca nu am timp.

Intru in sala, geamurile sunt aburite si cativa indivizi isi vad de treburi. Imi fac repede planul in cap. Ma incalzesc. Afara este intuneric si luminile ornament ma linistesc placut. Imi aduc aminte de copilarie. Randuri infinite de masini se indreapta catre directii necunoscute mie. Mirajul dureaza un minut. Incep sa ma antrenez. Greutati medii. Nu am dispozitia necesara sa trag la cote maxime. Altadata. Orice antrenament este bun. Stam prea mult la birouri. Ore intregi. Ne ucidem incheieturile, tendoanele, muschi si mai ales vederea si psihicul. Suntem niste hamsteri intr-o roata blestemata.

Vrei sa traiesti, invarte roata. Fuck the system!

Transpir. Si totusi am bluza pe deasupra tricoului. Asta pentru ca din motive necunoscute, nu prea suport sa trag ... cu mainile goale. In ciuda celor care ar veni in fundul gol in sala, eu, nu sunt asa. Ma simt mai confortabil sa ma antrenez cu bluza pe mine. Pe sub ea, tricoul primeste apa. Atat de multa incat doneaza generos si bluzei. Imi curg siroaie pe frunte si tampla. Muncesc. Pompez. Trec in jur de 50 de minute si antrenamentul este gata. Ma retrag. Pe usa paseste un tip. Ne uitam pasind unul la altul. Atat el cat si eu, probabil ca asteptam salutul reciproc. Sunt prea obosit sa il dau, nici nu il cunosc, sa fie sanatos, eu eram in sala el primul venit, sa ma salute daca vrea. Eu, am nevoie sa ma refac.

Ajung acasa si intru direct in dus. Ma spal de cele de peste zi. Mananc o farfurie generoasa de friptura de vita si garnitura de spanac. Spanac din cel congelat, cuburi, il gasesti in Ireal sau in Cacarfour. Beau apa precum o camila insetata. In doua trei zile am golit un bidon de 5 litri. Si asta numai seara acasa. Exceptand cantitatile industriale de la birou.

Dau drumul la calculator si ma intorc cu spatele la el pentru ca sunt satul de lumina lui alba. Da, sunt un vampir. Imi pun castile si ma las usor in scaun. Decibelii patrund in fiecare celula din corpul meu, si acestea poftesc pe ringul de dans. Ma trezesc la viata. Ador muzica, sa ascult, sa cant pe scena in concert cu prietenii si sa dansez pe ea. Cu ea. A fost o zi lunga dar a meritat. Iubesc viata si ii iubesc si pe cei din jurul meu. De maine o voi lua de la capat si voi fi putin mai bun.

Sunt barbat, poate de asta vreau sa protejez si sa iubesc. Sunt barbat si atata timp cat am motivele logice sa consider ca nu am gresit cu ceva, nu voi da socoteala nimanui decat lui Dumnezeu. Sunt diferit. La petrecerea firmei unde toti vor purta acelasi tricou, eu am sa-mi pun un shemag pe deasupra. Pentru ca sunt diferit si totusi la fel. Pentru ca urasc spiritul de turma. Sunt barbat si nu pierd timpul cu oameni care nu merita farama mea de atentie. Beau stiinta in fiecare zi si totusi simt ca mor de sete si ca sunt suficient de idiot sa vars totusi din ea pe tricou risipind-o. Pentru ca sunt mereu langa tine. Sunt barbat pentru ca sunt prea multe de spus si nu am timp.

"Razboiul nu s-a terminat, dezgroapa securea." Deliric 1

Continuati.