duminică, 18 aprilie 2010

Cat de putin este prea mult

David versus Goliath

Sunt in continuare setat pe administrarea hranei la intervale mari de timp si organismul pare sa raspunda pozitiv in sensul asteptarilor mele. Cu o astfel de abordare, la pachet cu antrenamentele clasice plus ceva alergari, acul indicator al cantarului a inceput sa traga usor catre stanga. Si de la o vreme, ca sa il citez pe marele poet George Cosbuc: "acum a stat". Este punctul in care organismul meu a aruncat tot surplusul, pasind intr-o zona neutra in care corpul meu primeste atat cat ii este necesar, caci in relatia cu corpul tau, acesta din urma se multumeste cu atat cat poate sa primeasca si isi insuseste un caracter pe masura cantitatilor de alimente primite.

Sub un anumit flux alimentar combinat cu exercitiile fizice, organismul incepe sa absoarba si sa depuna surplusurile dupa un mecanism asemanator unui burete care sub actiunea apei se mareste. Aceste depuneri pot fi calitative sau cantitative. De aceea consider ca este mai important sa fiu un burete sanatos, aspectuos si marit cu pe cat posibil de putine lichide, pentru ca micul meu scop in acest mare joc este sa fiu cat mai aproape de originile mele intr-o dezvoltare naturala pe cat se poate de posibila.

Corpul uman trebuie invatat sa aprecieze

Devin din ce in ce mai constient ca organismul meu poate functiona optim si in acelasi timp poate avea un aspect estetic cu mult mai putine alimente sau suplimente decat suntem facuti a crede si am sa cer insistent concentrarea atentiei catre adaptabilitate.

Avantajele unei diete bogate si ma refer aici in special la numarul de mese, se observa in rapiditatea castigurilor in kilograme sau ceea ce cunoastem sub titulatura de masa musculara.

Organismul uman, care se adapteaza aproape perfect la orice conditii de existenta, isi seteaza fiecare celula din corp printr-un program lejer ce ii permite stocarea de nutrienti ce curg in astfel de cazuri intr-un debit ridicat. Se observa cresteri in forta si uneori stratul de grasime devine usor proeminent. Si ca tot ne imaginam un burete, acesta retine apa si se umfla. Dezavantajul este ca la primele semne de reducere a bogatului flux alimentar, acest burete incepe sa se micsoreze.

Ma vad in situatia de fata aproximativ la limita de incidenta alimentatie/efort/odihna, am zile cand mananc de doua ori pe zi, dar in general maxim trei mese pe zi. Exercitiile curg usor, tractiunile sunt mult mai lejere iar forta a ramas aproximativ aceiasi.

Ca sa punctez o idee principala, organismul are nevoie de mai putin decat credem noi, cu conditia ca acel putin sa fie hrana de calitate. Nu poti sta in pauza 10 ore si apoi incerca un salt in tot felul de alimente dubioase. Odata abordata o astfel de tehnica, nu trebuie sa te ingrijoreze modul in care pierzi greutatea, ceea ce pierzi este oricum un miraj muscularo-adipos sau mai bine zis, apa din burete.

Una dintre cele mai raspandite mituri legate de antrenamentul cu greutati este acela ca dupa abandonarea temporara sau totala a acestora, progresele si efectele antrenamentelor dispar. Mit partial adevarat, cei mai afectati de efectele acestuia fiind cei din tipul buretelui imbibat, unde organismul odata ce adopteaza un anumit stil de existenta, va cauta mereu justificarea in urma lui devenind din ce in ce mai sensibil la schimbari. Consider ca un organism trebuie tratat cu respectul alimentar cuvenit, dar nicidecum rasfatat.

Brucee Lee ne indemna sa fim apa. Eu spun sa fim mai degraba bureti.

Progresele in urma unei diete ce presupune posturi de pana la 12 ore, sau doar trei mese pe zi vor fi mult mai lente si necesita o abordare atenta a antrenamentelor. Un burete isi mareste foarte greu dimensiunea, fara apa, insa este mai rezistent. Poate ca nu vei putea tine pasul cu cineva in regim hipercaloric. Abordarile extreme si inteligente necesita si un alt element extrem de important. Maturitatea gandirii. Este clar un regim de viata ce isi permite sa isi aleaga membrii, si nu invers.

Atasez asadar un avertisment de rigoare, interzis incepatorilor!

5 comentarii:

Anonim spunea...

Tu mai ai si alte preocupari in afara de: aspectul tau fizic???

spartanic spunea...

Daca acesta este singurul lucru care l-ai inteles de pe urma articolelor mele, atunci nu stiu cum ar trebui sa reactionez. Sa fiu trist ca nu ai inteles mai nimic, sau vesel ca odata dezamagit tu nu vei mai intra niciodata aici ?

Din moment ce este un blog dedicat aspectului fizic si psihic, ai avea vreo problema daca nu as aborda si alte subiecte gen fotbal, tendintele modei, planete sau masini de curse ?

Anonim spunea...

Te inseli ....dezamagit eu ...NU. M-ai provocat si am parcurs selectiv cateva din articolele postate de tine anterior. Tu transmiti un mesaj celor din jur conform experientei tale - esti un luptator, un "spartanic" neinfricat care nu oboseste niciodata, mereu se ridica si ataca. Foarte frumos si sanatos pt tine, DOAR PT. TINE. Din cate am citit eu aici tu ai deja un "crez" despre forta ta fizica si psihica care este alimentat de un mod de viata foarte sarac in activitati si preocupari sociale, fizice etc. Am inteles din ce ne expui ca ai un job, nu foarte solicitant si ca faci sport la o cota impusa de tine.
Eeeeee, indignarea mea de aici se trage...tu care nu esti antrenat intr-un cumul de solicitari iti poti permite luxul acesta de a medita si de a reflecta intens la aceste aspecte + a le pune in practica. NU TOATA LUMEA E ASA DE NOROCOASA DE UN ASA REGIM DE VIATA, MAI ALES IN ACEASTA PERIOADA TUMULTOASA.Tu consideri ca ori cat de mult esti solicitat poti sa te duci la sala sau in alta parte sa faci sport daca esti "puternic", dar ce te faci cand organismul spune "stop joc omule, ca nu mai pot"!... Tu o consideri o persoana slaba, fara vointa ...total gresit. Sunt prsoane solicitate si antrenate puternic in diverse activitati care si-ar dori sa faca ce faci tu dar nu SE POATE, pt ca prioritatea nu sunt ei.
Concluzie... daca tot vrei sa faci experimente si studii incerca sa stabileste anumiti indicatori raportati la un standart - TU - persoana activa dpdv sportiv dar pasiva alte preocupari.

paispe spunea...

anonim, dupa ce o saptamana intreaa m-am trezit la 6:30 ca sa fiu la 8 la munca si am ajuns la 22 acasa, sambata mi-am gasit timp sa ma duc la sala. Si duminica am luat-o de la capat cu munca.

Intelegi tu ideea.

spartanic spunea...

Nu cunosti un om intr-o masura ce iti poate permite sa il judeci dupa o viata intreaga petrecuta langa el, crezi ca ma poti descrie tu pe mine din cateva articole postate aici ?

Am scris de X ori ca merg la sala doar de trei ori pe saptamana si in unele perioade mai adaug o sedinta de alergari in aer liber. Asta inseamna 3 sau 4 ore de sport pe saptamana. Nu prea merit sa fiu un poster in camera aspirantilor, nu-i asa ?

Dupa cum vezi nu ma incadrez nici macar in recomandarea din spoturile tv legate de cele "30 de minute zilnice de miscare".

Ce zici, sunt un nazist al sportului ?

PS - Am un job foarte alert.

PS2 - Concentreaza-ti energia asta catre alte activitati (mai creative) o sa ai mai mult de castigat.

No more chat!