luni, 7 decembrie 2015

Intuneric total



Ora asta de iarna, scoate tot ce este mai bun din mine..

ÎNTUNÉRIC s. n. 1. Lipsă de lumină; obscuritate, beznă sursa: DEX

Aud sunetul telefonului, este 05:45 dimineata, intuneric total. Doar lumina unui smartphone ce ma deranjeaza timid, parca sunt un usor al noptii ce tocmai isi primesti in ochi o portie de faza lunga din partea unui vecin de trafic.

Am o poza preferata, a ei. Inainte sa adorm o privesc cateva secunde, se uita la mine prin ecranul telefonului in timp ce acesta isi pierde treptat luminozitatea. Si simt ca ziua ce a trecut a avut un scop, si ii multumesc, si sunt multumit. Si imaginea dispare, intuneric total, raman doar eu cu gandurile mele, este atat de intuneric ca nu reusesc sa imi vad nici degetele de la amana. Ceea ce este in regula, doar eu cu mine.

Noaptea aduce liniste, odihna, recuperare. Atunci, mai are rost sa te temi de lipsa soarelui?

Intunericul este natural si faptul ca simti o stare de nesiguranta in prezenta lui inseamna ca reactionezi de fapt la propriile tale temeri, pot spune asadar, ca intunericul este o oglinda puternica? Se spune  ca ne nastem si murim in singuratate iar noaptea asta ce ne inconjoara pare sa ne poarte prin exact aceleasi tipuri de procese, care sunt la urma urmei, cat se poate de naturale.

Teama de singuratate, de esec, de ziua de maine, este totusi o teama si uite ca avem intuneric la indemana, ca sa ne vindecam, sa devenim mai puternici, nu doar fizic cat si psihic.

Inchid ochii si zeci de imagini trec prin mintea mea, sunt copil, sunt elev, alerg sau ma bat, innot sau zbor, ne tinem de mana, ne sarutam, ne certam, ce a fost ieri dar oare ce va fi maine? Apar raspunsuri, ma incurajez. Maine poate fi cea mai frumoasa zi din viata mea. O sa vina si soarele, cu alte procese naturale in urma lui. Intuneric, soare, senin sau furtuna, vreau sa ias tot ce este bun din tot ce mi se ofera. Daca o zi senina ne binedispune automat, cand apar nori pe cer, de ce nu am incerca sa gasim senitatatea din ei, sau cum, vrei sa-mi spui ca lucrurile gri nu pot fi frumoase? Pentru ca ce? Pentru ca nu le vezi cu ochiul liber? Te inseli amarnic..

Par sa imi pierd cunostinta. Aud alarma. Intuneric total. Un flash de lumina cand duc telefonul la ochi si imi las usor capul intr-o parte din raza lui, ma stramb putin, m-am obisnuit cu lumina, m-am adaptat. Si vad din nou poza mea preferata, cu ea. Si in fiecare dimineata ma surprind pentru o fractiune de secunda, parca este acolo in carne si oase si imi sopteste: "buna dimineata!" am uitat ca tot eu am lasat imaginea intentionata pe display.

Trezeste-te, ridica-te, straluceste!




Niciun comentariu: