Incursiuni catre raul din noi

Eram la marginile unui oras. Parea precum un grup de giganti din piatra, uniformi, ce priveau neclintiti catre mine. Imi protejam respiratia cu ajutorul shemag-ului meu. Cerul era senin insa frigul fenta soarele puternic. Si totusi in mine era cald.

Un batran cu parul alb imi intinde o pereche de ochelari. Negrii, si intr-o forma cum nu am mai vazut. Metaforica.

Cand am pus ochelarii la ochi, am observat o ceata intunecata ce sufoca orasul. Era multiprezenta, ca o plaga ce sufoca treptat un organism sanatos. Batranul imi spuse ca acei ochelari sunt magici. Prin lentilele lor, vad raul din oameni si din natura, din obiecte si din animale. Inca o privire asupra orasului. Senin fara ochelari, intunecat cu ei. Batranul a disparut de parca nici nu fusese acolo.

Ma urc in autobuz. Cativa indivizi imprastiati. Mi-am pus ochelarii. Umbre negre tronau in jurul lor. Un pensionar era apasat de povara banilor putini, a saraciei ce o trage zilnic dupa el desi nu mai are puterile de alta data. Il vad cum sufera, ii vad si rautatea. Invidia pentru cel de langa el ce a primit saptamana trecuta o paine si o sticla de ulei de la o nepoata. Primul asculta cuminte, desi umbrele din jurul lui se agita nemernic. Al doilea isi joaca rolul celui mai fericit. Il joaca bine. Nepoata respectiva asteapta cu drag sa ii infiga crucea la cap pentru garsoniera ce valoreaza cateva zeci de mii de Euro. Si ea are nevoie atat de mare de bani, caci sotul ei este alcoolist si nu se ajung cu banii. Umbrele din jurul lor se lupta reciproc lovind fara mila, desi oamenii sub privirea ochilor liberi, fara lentile, nu o fac.

Toti avem probleme, dar chiar trebuie sa uitam sa zambim ?

Aparentele nu inseala, ci ucid spirite. Soferul de autobuz este precum un robot. Accelereaza, franeaza, deschide usile si apoi le inchide. Ciclul se repeta atat de mult incat umbra lui il loveste. Loveste in jurul sau si a persoanelor ce ii calca zilnic pragul autobuzului, dar si a lui cand este singur in drumurile de intoarcere la depou. Ii uraste pe toti. Nu-i mai suporta. Nu a mai admirat peisajul de pe geamurile generoase din fata lui, din primii ani de munca. Acum are vreo 20. I-au ajuns. L-au ajuns.

Cobor in statie. Umbra bisericii de pe alee imi da un usor fior. Prin umbra ei, razele soarelui nu poate birui. In curte, cativa oameni aprind lumanari. Umbrele sunt tot acolo, deasupra lor. Iritata, umbra unuia dintre ei loveste persoana alaturata pentru gestul sau de a se baga in fata si a infige o lumanare in locul cel mai bun. In spatele hotei, unde vantul nu o atinge. Se inchina nervos si pleaca. Ceilalti se imping reciproc in drum spre apa sfiintita, crezand ca odata inghita vor atinge portile raiului cu mana. Apa magica se pierde pe drum si nu are efect nici pana la iesirea pe poarta bisericii, unde obiceiurile si ura din oameni ingroasa din nou umbrele.

Este o lume din care am izgonit ingerii

De ce sunt toti atat de rai, nu stiu. Cand am uitat sa zambim, sa fim mai veseli, nu imi amintesc. Soferii injura pe soseaua alaturata. Se ameninta. S-au ingropat in credite pana la gat cu gandul la bolizi performanti, doar ca sa isi distruga nervii in trafic luandu-si unul altuia fata. Nenorocite de umbre negre peste tot in jurul meu. Oamenii merg grabiti pe strazi. Toti au umbre deasupra lor. Armate de umbre ce se sugruma reciproc. Se musca una pe cealata si nu ezita a se lovi pe la spate.

Oamenii isi strang mana insa umbrele negre de deasupra lor isi strang gaturile reciproc.

Este un razboi nemaivazut declansat in orasul meu.
O lupta invizibila.
Atata rau.
Ochelari blestemati.

Pe o bancuta vad un copil. Infofolit si cu un ghiozdan mare ce imi aminteste de cel pe care il purtam eu in scoala primara. Curios, dar nu are umbra neagra ci o aura alba ce respinge lejer umbrele negre. Incearca sa il atinga dar nu pot. Sunt neputincioase. Uite ca totusi, se poate. Apare si un calugar. Imbracat simplu si saracacios in negru. Cere sfios cu rusine in glas, ajutor in bani pentru un lacas de cult si isi noteaza numele intr-un caiet murdar. Din caiet cade o vedere mica cu Iisus si o poza alb negru cu doi batrani. Probabil parintii demult adormiti. Are aceeasi aura alba. In usa bisericii iese un preot solid. Acesta, are o aura alba ce totusi se innegreste odata cu parasirea locasului. Se privesc retinut si isi vad in continuare de drum.

Vad un prieten ce ma saluta. Ma intreba ce-am mai facut, cum imi merge. Nu zice nimic de ochelarii ce ii port, de parca nici nu i-ar observa. Ridic privirea deasupra lui. O umbra nervoasa se pregateste sa loveasca in mine si tresar usor. Dau usor ochelari jos de pe chipul meu parca incercand sa resping lovitura. Culorile peisajului se schimba. Ma uit atent la ochelari si cu putere ii lovesc de asfaltul de la picioarele mele. Se sparg in mii de bucati si se evapora. Arunc o privire pe strada si vad acelasi peisaj intr-o alta lumina. Soarele toamnei. Frigul. Oameni. Aparente. Iluzii. Sentimente false.

Care dintre cele doua lumi este cea reala si care este iluzia ?
De ce este orasul asta atat de nervos ?
De ce nu suntem sinceri ?
Cand vom invata din nou sa zambim mai des ?
Sa respectam pe cel necunoscut de langa noi ?
Nu este mai usor sau placut sa razi decat sa plangi ?
Nu mai sunt capabil sa fac diferenta.
Ma inchid pentru restul zilei in camera mea.
Ce experienta ciudata.

Nu uita ca in viata culegi ce ai semanat.

"In memoria" celor ce mi-au declarat prietenia si au ales sa se evapore precum niste umbre.

Lehamite

Cand: Duminica, 22 Noiembrie 2009
Unde: Romania, Continentul Saraciei
GPS: Latitudine 100 Grade Furt cu 110 Grade Nesimtire

Nu sunt genul ce apasa pe fotoliul din sufragerie ore in sir in fata televizorului, mai ales cand vine vorba de ceva dezbateri politice. Mi-e scarba de acest sistem si de ce a facut el din oameni. Din butonarea treptata prin posturi de stiri, aud aceleasi declaratii "furt" "turism electoral" "manipulari" "vanzari de voturi". Reportaje cu camera ascunsa. Ma suna un prieten, in orasul lui de la Dunare oamenii isi vand votul. Si cand spun oameni nu ma refer la intelectuali, profesori, functionari sau mai stiu eu. Nu, sunt pleava societatii.

Nu sunt un rasist sau un taietor de crengi de sub picioarele celor amarati. Dar in Romania prinde contur profilul pomanagiului puturos, gata sa se vanda ieftin in momente cheie. Acest specimen traieste din mila statului, generos cand vine vorba de pleaba votanta.

Imi aduc aminte cu cata greutate am gasit un om de incredere sa aiba grija de casa de la tara. Desi in comuna respectiva somajul este in floare, iar casele darapanate in mare parte, tentativele de a gasi oameni pe care sa ii angajezi esueaza. Absolut toti din zona aia, au DVD player si sistem audio. La naiba, eu nu am. Ok, nu am pentru ca nu ii vad rostul dar, nu pot sa nu fiu stupefiat cand vad case ce stau sa cada si antene care prind sute de posturi pe acoperisul acestora.

Daca ii spui ca ai nevoie de un om "cu ziua" esti tratat cu lehamite si ajungi chiar sa te rogi de om. Urmeaza negocieri lungi, bani consistenti, mancare si tigari. Nu conteaza ca respectivul are pantalonii rupti in cur la propriu si figurat. Se tine tare pe pozitie. Desigur, sa nu faci greseala sa il platesti dinainte ca o sa astepti mult si bine, iar de il cauti, il gasesti in coma alcoolica in santul de langa bodega de la sosea.

Nu sunt un politician si nici nu dezbat subiecte de genul asta mai mult decat un om obisnuit, insa nu pot sa zic ca nu ma intereseaza soarta mea si a celor din jurul meu. Este prapad, momentul cand fiinte umane se vand. Isi vand serviciile, optiunile. Este ultima bariera care ne desparte de o tara bananiera. Deja suntem locul intai la coruptie in Uniunea Europeana. Ma intreb pentru ce au luptat atatea generatii de oameni inaintea mea si daca nu cumva ce se intampla acum este o mare flegma pe obrazul lor. Chiar nu mai avem pic de unitate ? Decenta ? Moralitate ?

Considera-ma rasist, dar eu langa astfel de gunoaie nu vreau sa am onoarea a convietui. Studentii isi vand voturile in campus. Asta este studentimea aia care facea istorie in momentele cheie ale istoriei noastre ? Mi-e rusine de voi. Boschetari carati cu dubele isi vand voturile pe 30RON, bani ce se sting in sticle de alcool pana la apusul soarelui zilei respective. Pensionari senili se bat pe apa sfintita si se calca in picioare la pachete de zahar si ulei, de dragul unei stampile nenorocite.

Astia sunt romanii mei ?

Zilele astea sunt acele zile in care declar ca mi-e rusine sa fiu Roman.

Risc prezent

M-am angrenat intr-o discutie aseara. Praf si pulbere.

"Ce faci cand ai aflat ca partenerul te-a inselat/te inseala"

Pentru inceput, cuvintele unui om cu varsta undeva la 50 de ani. Cand se intorcea din delegatie, in gara, intotdeauna isi suna sotia. "Sunt in gara, in 30 de minute ajung acasa." Explicatia gestului a fost urmatoarea. "Sunt mai tot timpul plecat. Nu am chef sa imi gasesc sotia in pat cu vreun necunoscut sau mai rau, cu un prieten. Imi iubesc sotia si fac asta pentru binele familiei, nu imi doresc divorturi sau scandaluri grele. Se intampla in toata lumea. Si in plus, chiar si eu imi insel sotia uneori cand sunt plecat." Cuvinte simple si totusi puternice. Oameni impacati cu adevarul. Oameni fericiti.

Sunt barbat, statisticile arata ca eu sunt mai dispus sa insel decat ar face-o o femeie. Cine sunt eu sa contrazic statisticile ? Si se pare ca femeile sunt mai fidele, mai devotate. Probabil. Dar nu ma face sa nu ma intreb ca un procent mare de barbati infideli, inseala partenerele, cu un procent oare nu la fel de egal ? Logic. Exceptie fac cei care isi inseala partenera cu ... un purtator de cuc. Ok, adaugam aici si marja oferita de prostitutie si iese o formula:

% Femei inselate = % barbati ce inseala + 10% (prostituate, sau parteneri barbati)
% Barbati inselati = % femei ce inseala - 10% (gigolo sau parteneri femei)

Geometria relatiei, moartea omului de stiinta

Ok, sunt barbat deci sunt mai dispus. Da, clar procentul este superior in cazul barbatilor pentru ca refuz sa cred ca un procent de barbati ce apeleaza la prostituate poate fi egal cu cel al femeilor care apeleaza la serviciile sexuale ale unui barbat. In primul rand, imi limitez parerea la relatiile clasicele, fara verighete implicate.

Femeia sincera are in general nevoie de cateva lucruri, destul de simple:
- iubire
- protectie
- atentie, si nu in ultimul rand
- sa se simta femeie alaturi de barbatul respectiv.

Eu am o teorie.
Femeile au nevoie de foarte multa atentie, iar noi barbatii, uneori uitam. Poate ca atunci cand uitam, de fapt inselam partenerele noastre cu o tipa pe numele ei Indiferentza. Si cand noi inselam partenera cu tipa asta, automat partenera ne va insela cu un individ a carui energie si sentimente, genereaza noi surse de lucruri simple, enumerate putin mai sus.

Ca tot circula febra porcina printre noi. Da, barbatii au ceva gene porcine in ei. Asta este. Sunt adanc infiripate in ADN. Un barbat bun face tot posibilul sa nu se lase dominat de ele. Este precum pofta de zahar ce apare cand ai un tort pe masa si tocmai ai promis ca nu mai mananci dulce.

Este atat de mult de vorbit incat as putea umple pagini intregi, dar totusi prefer sa rezum. De ce ai apela la altcineva ? Pentru ca poate simti nevoia de schimbare. Este ca si cum timp de cateva luni ai manca in fiecare zi la ora 15:00 friptura de vita cu garnitura de spanac. Poate ca la un moment dat te saturi. Si vrei sa mai schimbi meniul. Il schimbi, si iti dai seama uneori ca da, alegerea facuta este mai buna sau nu, am mancat ceva si totusi nu se compara cu meniul meu obisnuit. Cazuri de genul "prietena mea m-a inselat cu trei prieteni de-ai mei" sunt mai aparte. Inseamna ca ori esti un idiot care doarme pe el, ori felicitari te-ai combinat cu cea mai mare panarama din orasul tau.

Daca functioneaza, de ce l-ai repara ?

Concluzia este ... rahaturi se intampla. Intra intr-o relatie pregatit pentru orice. Sinuciderea nu este o optiune. Cel mai bine este sa nu afli si sa fi impacat cu gandul ca chiar daca nu ai aflat nimic, se prea poate sa se intample. Treci peste. Doamna ta are nevoie doar de 15 minute sa intretina un act, nu de un weekend. Incredere, comunicare si varietate, cheia succesului.

"Cine te-a dezamagit odata, o va face si a doua oara" Donald Trump.

Fidelitatea este un test. Sa nu iti para niciodata rau ca ai fost fidel. In jocul pasului gresit, ai castigat. Dezamagirea vine cand afli ca partenerul tau a trisat. Timpul le vindeca pe toate, nu exista om perfect. Nu trebuie sa inseli doar pentru ca la randul tau ai fost inselat cum nu trebuie sa te arunci de pe bloc doar pentru ca un prieten bun a facut la randul lui asta. Total de acord cu morala filmelor americane. Eu cu un numar ridicat de relatii contra prietenului mei care de ani de zile are o relatie frumoasa. Nu sunt cu nimic mai presus decat el, decat in statistici sau intr-un domeniu ce pentru ei este demult stabilit. Sunt mandru de el si nu sunt mandru de mine.

Weekend placut si ramaneti fideli!

Se poate mai jos de atat ?

Un extras din articol:

"Multi producatori de mezeluri au preferat sa scada calitatea alimentelor si nu preturile, pentru a-si pastra volumul vanzarilor si marja de profitabilitate pe perioada crizei, a declarat Sorin Minea, presedintele Romalimenta. "In acest an, toata industria carnii a mers prost. A fost o presiune imensa pe preturi in jos. Preturile in lei au crescut cu cateva procente, dar cresterea a fost aplatizata de discounturile facute catre magazine. Ca sa mearga pe o marja de profit de 4-5%, producatorii ar fi trebuit sa creasca preturile cu 12-18% in acest an, tinand cont si de devalorizarea leului", a spus Sorin Minea, presedintele Romalimenta, federatie care reuneste patronatele din industria alimentara."

Sursa Curierul National

Ce avem noi aici ? ... Pai da, ce avem noi aici ?

Avand in vedere ca oricum calitatea numai calitate nu este, uite ca trebuiesc facute "sacrificii". Mezelurile sunt probabil campioane in maratonul hranei de slaba calitate. Desi baza lor ar trebui sa formeze (logic) carnea, producatorii au descoperit noi si noi tehnologii de suprimare a acesteia prin adaos generos de diferiti extrasi ai soriciului, apa si multe chimicale menite sa aduca atat aroma cat si un termen de garantie extins.

Dupa ce fac asta cu succes, sa ne anunte ca o vor face si mai agresiv. Trist, pentru amatorii de mezeluri.

PS - Alimentele de calitate expira repede.
PS 2 - Nu consum mezeluri de ani buni de zile.