joi, 10 iulie 2008

Sunt ceea ce sunt


Pentru ca urmaresc niste scopuri bine stabilite. Mare parte din timpul meu il petrec in activitati practice, insa acord un mare interes si analizei. Uneori ma vezi cum ma pierd pentru moment pe ganduri in fata geamului fumuriu de la birou meu. Urasc sa stau prea mult timp jos, acest birou ma sufoca uneori si orice vizita "afara" este binevenita.

Nu sunt genul sa abandonez, viata este grea si uneori te jigneste, dar sunt tipul care sta in noroi pana la genunchi si isi face atent treaba. Uneori poate ca toate astea iti aduc regrete si simti ca risti sa bati pasul pe loc, dar cand stii foarte bine ce faci, cand vezi totul ca pe o misiune pe care iti impui sa o realizezi, nu exista decat satisfactia.

Sistemul este insa atat de binevoitor incat iti ingaduie sa faci ce vrei, deci poti accepta misiuni sau nu. Aceste sarcini zilnice ale vietii iti conduc existenta pe drumul tau catre supravietuire. Este foarte usor sa traiesti fara sarcini. Ai sa vezi oameni din astia peste tot in jurul tau, ei formeaza o patura destul de mare care ne acopera in intregime pe noi ceilalti. Cea mai mare parte a societatii romanesti traieste din ajutoare sociale, cum este asta posibil intr-o tara care abia se taraste sub propria greutate imi este greu de inteles.

Acesti indivizi sunt cei mai relaxati, ii vei gasi pe toate colturile strazilor, fumand dupa caz sau zambind tot timpul. Acesti oameni datorita lipsei de griji si stres vor traii 70-80 de ani lejer. Noi cei din celelalte straturi, avem o misiune. Noi vedem viata altfel, avem obligatii si ne place sa ne provocam. Traim atent si activ. Cercetam orice particula care intra in organismul nostru sau care ia contact cu mediul in care ne aflam.

Chiar vorbeam cu un individ care isi petrece majoritatea timpului pe balcon relaxandu-se, pana vine seara cand se muta la o terasa si sta pana la ziua cu narghileua langa el. Mi-a spus ca adevarata provocare pentru ea este sa faci tot timpul ce vrei si cat mai putin timp ceea ce nu vrei. Pentru mine care sunt precum un soldat german, toate astea vin dintr-o alta lume parca. Si totusi poate ca tipa asta este mai fericita intr-o zi si mai linistita decat voi fi eu vreodata. Pentru ei materialul nu exista punand un mare pret pe ceva ce noi care ne invartim in jurul materialului, am inceput sa il uitam. Prietenia.

Am foarte multe cunostinte si foarte putini prieteni pe cand ea ... are foarte putine cunostinte si foarte multi prieteni.

Sunt dintr-o tabara redusa dar care capata adepti din ce in ce mai multi. Sunt acel tip fidel pentru ca loialitatea imi curge in vene. Sunt acel tip atent pentru ca o piramida mare se construieste din bucati mici de piatra. Sunt acel individ care are nevoie de o misiune pentru ca sunt un soldat ce lupta impotriva sistemului. Sunt acel tip care isi antreneaza corpul si psihicul pentru ca viata este dura si trebuie sa fim puternici.

Sunt ceea ce crezi tu ... dar ai grija in ce crezi.

Melodia saptamanii: Jedi Mind Tricks - Sacrifice

3 comentarii:

dorama spunea...

admirabil! sper ca viata nu iti va schimba modul de a gandi pe mai departe. rar mai intalnesti in ziua de azi oameni care incearca sa fie oameni, mai ales in bucuresti. majoritatea sunt sacali. :) keep it up!

Angel spunea...

Buna, merci mult pentru comentariu, stiu ca fibrobarurile nu sunt bune, de mult timp nu mai mananc dar sunt momente cand simt nevoia sa mananc ceva dulce si asa ajung la fibrobar. Ficateii nu ii mai prajesc de foarte mult timp, mi-am luat un WOK in care pun doar un strop mic de ulei, tai ficateii si ii arunc acolo, sunt mai mult inabusiti :). Piure/cartofi nu prea mananc de fel, odata la nu stiuc at timp.

Mi-a placut mult ce ai scris si sincer ma regasesc putin in cuvintele tale, as vrea sa mai vorbim daca se poate, ai un id de yahoo sau o adresa de email?

O zi cat mai buna.

spartanic spunea...

Multumesc Dorama.
Bine ai venit pe blog.

Angel
"When the student is ready, the master appears."